Powered By Blogger

sâmbătă, 12 martie 2016

 Goji-inceputurile mele
  



    Acum cativa ani, am primit intr-un ghiveci, ambalat intr-o cutie de carton frumos colorata, un arbust goji cam de 35 cm. Pe cutie era trecut soiul, Goji Berry-Lycium Barbarum. Era toamna tarziu. L-am tinut pe balcon pana in primavara, apoi l-am plantat in curtea de la tara. Dupa aceea, am mai primit inca 2 bucati, achizitionate de la mazinele de specialitate si pe care le-am plantat in acceasi locatie. Cred ca de la anul, 2016, pot sa produc cam 500 de butasi, pe care am sa-i pun la inradacinat in primavara. Din fructele de anul asta, am sa recoltez si seminte, pentru a incerca si metoda aceasta. Cred ca merita facuta comparatia intre metoda prin butasi si cea prin seminte. Intentionez sa imi fac o plantatie de 2500 m2, momentan. Pana acum nu am folosit deloc ingrasaminte, tratamente chimice, stropiri, etc. Poate ca, atunci ca o sa trec la suprafete mai mari, va fi nevoie, insa voi apela numai la tratamente ecologice. Urasc chimizarea si incerc sa fac tot posibilul sa mananc cat mai sanatos, sa traiesc echilibrat si intr-un mediu cat mai curat.
      De ce am ales sa ma dedic si acestei culturi care nu este specifica plaiurilor noastre? Stiam de ani buni de beneficiile acestui arbust, de la care se folosesc absolut tot ce creste si fructifica. Este o planta miraculoasa, originara din Asia, cunoscuta foarte bine pe acel continent si care face parte din medicina traditionala a locului din timpuri stravechi. Am sa fac si eu un rezumat al beneficiilor aduse in viata noastra, al modului de consumare si de comercializare. Datorita continutului de minerale precum cupru, calciu, fier, magneziu, seleniu, vitaminele A, B, E, acizi grasi nesaturati, combate imbatranirea, previne sau trateaza anumite boli, intareste sistemul imun, imbunatateste circulatia sangelui, scade colesterolul rau, imbunatateste vederea, are actiune antioxidanta. Este o sursa extraordinara de vitamina C, dar si de proteine, deoarece contine 29 de acizi grasi diferiti. Se pot consuma proaspete, facute sucuri sau sub forma uscata prin deshidratare. Din frunze se fac ceaiuri infuzate.  Are si contraindicatii, deoarece contine oxalati care pot cauza aparitia pietrelor la rinichi, deoarece impiedica absorbtria calciului i oase. De aceea consumul excesiv, care se pare ca inseamna mai mult de 30g/zi, nu este recomandat. De asemenea, persoanele care sunt alergice la polen, trebuie sa consulte un medic inainte sa le consume, deoarece pot provoca probleme respiratorii.
      Cred ca acest arbust a avut, si are inca, parte de un marketing foarte agresiv pentru a incuraja consumul pe scara larga si sub orice forme si in orice conditii. Este bine sa fim ponderati si sa incercam sa ne aducem aminte urmatoarele vorbe din strabuni:  orice este mult strica si oricat de bine ar face un produs, consumat in exces, devine daunator. Din experienta mea cu tratamentele naturiste, si aici ma refer in special la produsele extrase din stupul de albine, un tratament preventiv sau aplicat pentru tratarea unei boli, chiar si ca adjuvant, nu trebuie sa se faca mai mult de o luna, dupa care se face pauza cel putin 2 saptamani, apoi se reia inca o luna si apoi o pauza de cateva luni, dupa care se reia tratamentul. In pauza dintre tratamente se fac analizele specifice si in functie de rezultate se decid urmatorii pasi. Exista multe scheme in realitate, nu asa trebuie sa se procedeze in toate cazurile, acest aspect este conditionat de foarte multi factori, adica ce am explicat eu mai sus nu trebuie sa fie luata ca o regula generala.
      Sa fiu sincer, prefer consumul in stare naturala (fresh-uri, fructe praspete), apoi uscate si abia apoi sub forma de ceaiuri.  Majoritatea fructelor de goji consumate pana acum le-am cumparat de la diversi producatori, insa abia astept sa ma infrupt din cultura mea pe termen nedefinit, insa ponderat. Cred ca am sa aplic schema pe care o stiu de la un specialist, axat pe tratamente naturiste, cu care am colaborat fortat de imprejurari si care mi se pare cea mai sigura pentru intretinerea organismului la forme maxime si anume: 30 de zile o cura de fructe proaspete, luate inainte de masa de dimineata cu 30 de minute, 30 de grame, apoi pauza 2 saptamani, dupa care am sa reiau schema inca de 2 ori. Am sa fac apoi o pauza de 3 luni, dupa care repet iar tratamentul. Daca n-o sa mai am fructe proaspete, recurg la cele uscate. La analizele anuale, pe care le fac de cativa ani regulat, am sa vad daca se va modifica ceva in bine. Insa, pana la ele, sigur am sa simt starea de bine pe care ti-o asigura aceste fructe miraculoase si de care am luat la cunostinta in urma cu cativa ani. Insa trebuie sa traim si echilibrat pentru a avea efectul scontat, adica daca ducem o viata dezordonata, beneficiile vor fi mai mici spre deloc.
       
                                                                August 2015
     
                       


                       
                                                                                      



                                                     

miercuri, 29 iulie 2015

GOJI-metode de inmultire

Exista mai multe modalitati de inmultire, insa eu am ales varianta prin butasi, dar si o incercare de inmultire prin marcotare.

Inmultirea prin butasi lemnificati

Spre deosebire de alte situatii,  intalnite in alte cazuri pe net, cand taierea butasilor se facea toamna si tot atunci se puneau la inradacinare, eu am ales sa fac acest lucru in februarie. Am pastrat, inca de anul trecut (2014), un goji, care are 2 ani si pe care nu l-am tuns deloc. Arata ca un tufis salbatic si neingrijit, pletos, parca ar fi o combinatie formata dintr-o salcie in agonie si o tufa de alun de padure. Am dat aceste amanunte pentru a arata cat de importanta este efectuarea la timp a lucrarilor specifice de ingrijire si intretinere a plantatiei. Prin urmare am ales 50 de butasi cam de 30 cm, am facut santuri cu cazmaua, i-am ingropat, la o distanta de 15 cm intre ei si 20 cm intre randuri, fara sa irig solul, deoarece avea o umiditate acceptabila. Deasupra nivelului solului, butasul are intre 5 cm si 10 cm. La scurt timp (2 saptamani), am avut placuta surpriza sa constat ca toti au facut muguri, apoi frunze. Din februarie si pana in iulie, au ajuns la 1,5 m inaltime si au 3-4 ramuri fiecare. Jumatate din ei au inceput sa infloreasca, acum la sfarsit de iulie, insa nu cred ca vor fructifica anul acesta, deoarece nu au forta necesara cu toate ca mi-as dori.

Inmultirea prin marcotare

Din planta matura de goji din care am taiat butasii, am ingropat un lastar, fara sa-l tai, adica am realizat operatiunea de marcotare. In toamna am sa tai legatura planta mama si am sa-i schimb locatia. Sunt curios sa vad ce radacini a reusit sa prinda si cat de viguros este.

Inmultirea prin butasi verzi 

In august 2014, am taiat dintr-un goji, 9 lastari verzi, cam de 25 cm. Am luat 9 sticle de plastic de 2,5 l, le-am taiat, am pus pamant de flori in ele. Apoi am udat bine pamantul. Am indepartat frunzele de pe butasi (numai portiunea pe care am estimat-o ca intra in pamant), am introdus butasii in sticle, apoi am apasat foarte bine pamantul, pentru a face o priza cat mai buna cu corpul butasului. Nu am folosit substante pentru inradacinare absolut deloc. Apoi am acoperit sticla cu o folie de plastic (mapa protectoare) de birou, format A4, si pe care am fixat-o cu un elastic de pet. Am creat astfel un efect de sera cu umiditate suficienta pentru  inradacinare. Le-am pus pe balcon, dar la umbra, astfel incat razele de soare sa nu cada direct pe ghivece. Zilnic, timp de o saptamana, descopeream ghivecele pentru 30 minute si le mai puneam putina apa. Dupa o saptamana am repetat operatiunea cam la 3 zile. Rata de prindere este de cam 50%, cel putin la mine. Necesita si un efort mai mare, dar, daca exista pasiune, placere, nimic nu mai conteaza. Aceasta metoda a fost mai mult o curiozitate. Nu poti sa faci asa ceva la scara mare. Este mult mai comoda si mai eficienta varianta cu butasi leminificati.
Exemplarele care au facut radacini, le-am plantat in primavara lui 2015. Acum, la sfarsit de iulie 2015, au cam 1,5 m, multi lastari si au si ramuri inflorite. 
Abia astept sa revin cu amanunte 




                                                         butasi lemnificati inmuguriti

                                                         butasi verzi cu lastari
                                                       butasi verzi la inradacinare
                                                     butasi lemnificati dupa 3 luni
                                                       butasi lemnificati dupa 5 luni       
                                                       

                                   


     

     

marți, 28 iulie 2015

salcami-inmultire in camp

Am reusit sa fac insamantare si in camp si mi-a reusit mai mult decat ma asteptam, mai ales pe caldurile astea. Pentru o reusita aproape totala, am tinut semintele la germinat, la temperatura camerei, aproape 2 saptamani. La sfarsitul lunii mai 2015, week-end fiind, am dat o fuga pana la tara
pentru insamantare. Am facut un sant de cativa cm cu un bat, l-am latit putin, deoarece aveam foarte multe seminte germinate, dar teren sapat putin, am udat locul amenajat, apoi am pus semintele. Densitatea a fost destul de mare, deoarece nu credeam ca vor rasari. Se vede in poza cat de desi sunt, insa am sa-i raresc, iar plantele scoase am sa le pun in continuarea terenului amenajat. Deoarece merg cam la 2 saptamani, nu credeam ca fara o irigare zilnica, macar pana rasar, micii salcami vor fi asa de vioi si rapizi in crestere. Acum am pus la insamantat putin, cam 250 de seminte, insa am o rezerva de 10000 de seminte, de anul trecut, pe care la anul am sa le pun sigur la incoltire si insamantare. Anul asta am sa mai recoltez, 5000 cred, in toamna. Am sa merg la tara sa vad ce fac salcamii plantati in primavara, care au deja 1 an ca puieti, iar acum sunt in anul 2 de crestere.

duminică, 19 aprilie 2015

salcami-inmultire prin seminte



Cum sa obtinem puieti de salcam din seminte? Este mai greu, deoarece semintele de salcam au un invelis foarte tare, care opune o puternica rezistenta procesului de germinare.  De aceea ele au nevoie de un mic ajutor din partea noastra. Dar...sa o luam cu inceputul. Inca din toamna trebuie sa procuram necesarul de seminte. Eu le-am adunat din propriul salcam si le-am depozitat in balcon peste iarna. Semintele se formeaza in interiorul unor pastai, ca cele de fasole, numai ca sunt mai mici. Primavara am spart aceste teci, am adunat semintele si le-am pus la germinat astfel: am pus apa la fiert si cand a dat in clocot, am luat apa si am turnat-o peste semintele puse deja intr-un vas. Le-am tinut timp de 10 zile, schimband zilnic apa. Incoltirea incepuse se se vada cu ochiul liber.  . Am experimentat si o cultura pe balcon in sticle de plastic taiate si toate au rasarit.



              
       







Dupa cateva saptamani, plantutele aveau cam 5 cm si o radacina in formare. . Pentru cultura in camp deschis si neacoperit este recomandat sa se faca dupa data de 1 mai, deoarece plantele sunt foarte sensibile la frig si expunerea la un posibil inghet sau bruma le poate fi fatala. Ca schema de plantare a semintelor se poate folosi varianta asta: 15 cm intre seminte si 1 m intre randuri cu irigare prin picurare. Se prodeaza astfel: pamantul se afaneaza foarte bine, se traseaza cu un bat randurile, astfel incat sa se formeze mici santuri, (eu le-am si udat dupa trasare), apoi se pun semintele care se vor acoperi cu un strata de pamant de 1-2 cm. In primavara asta,  (la inceputul lunii mai), am sa mai seman cateva sute si am sa revin cu noutati. Ca o curiozitate, am incercat si seminte de salcam de acum 6 ani si au germinat, mai greu, dar au raspuns la... apel, pana la urma. O alta metoda de inmultire este prin marcotare si este valabila pentru speciile de salcami care nu fac seminte chiar daca fac flori. O schema de plantare a puietilor, foarte uzuala, este de 2m intre randuri si 1m intre plante. Dupa plantare, tulpina se reteaza pentru o mai buna rata de prindere.

joi, 16 aprilie 2015

Ca orice om normal, nici eu nu duc lipsa de pasiuni. Care ar fi acestea? Pai...istorie, numismatica, calatorie, fotografie, pescuit, citit, stiinta si tehnica, sanatate, ecologie. In mare cam astea ar fi si cred ca sunt normale, acceptabile...zic eu
Insa gradinaratul se afla pe primul loc in preferintele mele si de aceea am sa-i dau intaietate.
Locuiesc in Bucuresti, insa am un teren in Ilfov unde evadez de cate ori am ocazia, prilej cu care imi incarc si bateriile, chiar daca este o activitate obositoare fizic.